În primii ani după înfiinţare Muzeul din Olteniţa, care nu avea încă arheologi atestaţi, a colaborat cu cercetători de la Institutul de arheologie, a finanţat cercetările şi o parte din obiectele descoperite au intrat în patrimoniul Muzeului din Olteniţa.
Astfel a finanţat cercetările din satul medieval fortificat de la "Căldarea", de la Coconi, conduse de cercetătorul ştiinţific Nicolae Constantinescu, iar cea mai mare parte a obiectelor descoperite au ajuns la Olteniţa.
A finanţat cercetările de la mânăstirea Cătălui, satul Căscioarele, conduse de Gheorghe Cantacuzino, ajutat de muzeograful muzeului George Trohani.
În anul 1960 a finanţat sondajul stratigrafic de la Gumelniţa, cercetări conduse de prof. Vladimir Dumitrescu.
Între anii 1961 - 1968 a finanţat cercetările de la Căscioarele - "Ostrovel", conduse de prof. Vladimir Dumitrescu, iar Barbu Ionescu, directorul de atunci al muzeului a făcut parte din colectivul de cercetare. Cu toate că toate campaniile arheologice desfăşurate pe "Ostrovel" au fost finanţate parţial, Muzeului din Olteniţa i s-au repartizat foarte puţine piese, nereprezentative.
În anii 1968 - 1971, în colaborare cu cercetătorul ştiinţific Mihai Sâmpetru de al Institutul de Arheologie din Bucureşti, s-au făcut cercetări arheologice sistematice la Curcani - "La Moară" şi "La Potcoava", aşezări din secolul al IV-lea şi din secolul IX-X d. Chr., la Chirnogi- "La Şcoală", vestigii din secolul IX-X şi la Popeşti-Vasilaţi "Sectorul Zootehnic" unde a fost cercetată o aşezare din secolul al VI d. Chr., cultura Ciurel şi o necropolă care a aparţinut culturii Boian. La toate aceste săpături a participat şi Done Şerbănescu, iar materialul arheologic recoltat, în întregime a intrat în patrimoniul muzeului.
În anii 1972 - 1983, Done Şerbănescu a efectuat săpături arheologice de salvare în situri arheologice de pe Valea Mostiştei: la "Piscul Coconi", Sultana, punctele "Gheţărie", "Odaia Pisc", Valea Orbului" şi "Valea Curăteştiului" şi apoi în tell-ul eneolitic de la Vlădiceasca, comuna Valea Argovei, de unde a fost recoltat un important material ştiinţific şi muzeistic.
Între anii 1971- 1974, în colaborare cu cercetătorul ştiinţific Sebastian Morintz de al Institutul de Arheologie s-a început cercetarea davei de pe "Gorgana Doua" de la Radovanu. În anul 2005 cercetarea la Radovanu a fost reluată şi extinsă asupra întregului complex din cătunul "Coadele". Complexul arheologic geto-dacic de aici este format din două dave şi aşezările civile din jurul lor. Pe locul unde sunt cele două dave sunt şi aşezări mai vechi care datează din epoca eneolitică, cultura Gumelniţa, din perioada de tranziţie la epoca bronzului şi foarte multe vestigii din epoca bronzului. Cu prilejul cercetărilor întreprinse a fost identificată o nouă cultură, care a evoluat în partea finală a epocii bronzului, cultura Radovanu. Arealul culturii culturii Radovanu cuprindea partea de sud a Câmpiei Române. Cercetările arheologice din acest complex sunt în curs de desfăşurare.
În anul 1974, în timpul săpăturilor arheologice de salvare de pe Valea Mostiştei, s-a început cercetarea necropolei Boian de la Sultana- "Valea Orbului". Până în anul 2007 au fost cercetate 253 morminte de înhumaţie, din care multe au avut ca obiecte de inventar coliere de mărgele, majoritatea confecţionate din cochilii de scoici marine, brăţări şi foarte rar unelte. Cercetările în acest sit vor continua în campaniile arheologice viitoare.
În anii 1988 - 1989, cu prilejul construirii Canalului Dunăre-Bucureşti, sau făcut săpături arheologice de salvare la Chirnogi, unde au fost cercetate două necropole care au aparţinut unor comunităţi gumelniţene şi o necropolă din secolele IX-X. Cu acel prilej nu au putut fi cercetate decât câteva morminte din necropolele menţionate, care au scăpat de cupa excavatoarelor.
În anul 1991 s-a început cercetarea sistematică a complexului arheologic din punctul "D-aia Parte" de pe malul lacului Cătălui de la Căscioarele. În anii 1991-1996 şef de şantier a fost Done Şerbănescu, iar din colectiv a făcut parte şi Valeriu Sârbu. Aici a fost identificată o cetate getică din secolele IV-III a. Chr., şi a fost cercetat sistemul de fortificaţie al cetăţii, care s-a dovedit foarte interesant. S-a stabilit stratigrafia sitului şi au fost descoperite două morminte de inhumaţie care aparţin culturii Tei.
În anul 2002 au fost reluate săpăturile în acest sit şi şef de şantier s-a impus Paul Damian, de la Muzeul Naţional. De data aceasta Paul Damian şi Valeriu Sârbu, de la Muzeul Brăilei, au studiat în mai multe campanii fortificaţiile de pe latura de vest a cetăţii getice, iar Done Şerbănescu a studiat o locuinţă care aparţine culturii Gumelniţa A 1. Cercetările din acest sit sunt în curs de desfăşurare.