Istoricul cercetărilor arheologice

În primii ani după înfiinţare Muzeul din Olteniţa, care nu avea încă arheologi atestaţi, a colaborat cu cercetători de la Institutul de arheologie, a finanţat cercetările şi o parte din obiectele descoperite au intrat în patrimoniul Muzeului din Olteniţa.

Astfel a finanţat cercetările din satul medieval fortificat de la "Căldarea", de la Coconi, conduse de cercetătorul ştiinţific Nicolae Constantinescu, iar cea mai mare parte a obiectelor descoperite au ajuns la Olteniţa.

A finanţat cercetările de la mânăstirea Cătălui, satul Căscioarele, conduse de Gheorghe Cantacuzino, ajutat de muzeograful muzeului George Trohani.

În anul 1960 a finanţat sondajul stratigrafic de la Gumelniţa, cercetări conduse de prof. Vladimir Dumitrescu.

Între anii 1961 - 1968 a finanţat cercetările de la Căscioarele - "Ostrovel", conduse de prof. Vladimir Dumitrescu, iar Barbu Ionescu, directorul de atunci al muzeului a făcut parte din colectivul de cercetare. Cu toate că toate campaniile arheologice desfăşurate pe "Ostrovel" au fost finanţate parţial, Muzeului din Olteniţa i s-au repartizat foarte puţine piese, nereprezentative.

În anii 1968 - 1971, în colaborare cu cercetătorul ştiinţific Mihai Sâmpetru de al Institutul de Arheologie din Bucureşti, s-au făcut cercetări arheologice sistematice la Curcani - "La Moară" şi "La Potcoava", aşezări din secolul al IV-lea şi din secolul IX-X d. Chr., la Chirnogi- "La Şcoală", vestigii din secolul IX-X şi la Popeşti-Vasilaţi "Sectorul Zootehnic" unde a fost cercetată o aşezare din secolul al VI d. Chr., cultura Ciurel şi o necropolă care a aparţinut culturii Boian. La toate aceste săpături a participat şi Done Şerbănescu, iar materialul arheologic recoltat, în întregime a intrat în patrimoniul muzeului.

În anii 1972 - 1983, Done Şerbănescu a efectuat săpături arheologice de salvare în situri arheologice de pe Valea Mostiştei: la "Piscul Coconi", Sultana, punctele "Gheţărie", "Odaia Pisc", Valea Orbului" şi "Valea Curăteştiului" şi apoi în tell-ul eneolitic de la Vlădiceasca, comuna Valea Argovei, de unde a fost recoltat un important material ştiinţific şi muzeistic.

Între anii 1971- 1974, în colaborare cu cercetătorul ştiinţific Sebastian Morintz de al Institutul de Arheologie s-a început cercetarea davei de pe "Gorgana Doua" de la Radovanu. În anul 2005 cercetarea la Radovanu a fost reluată şi extinsă asupra întregului complex din cătunul "Coadele". Complexul arheologic geto-dacic de aici este format din două dave şi aşezările civile din jurul lor. Pe locul unde sunt cele două dave sunt şi aşezări mai vechi care datează din epoca eneolitică, cultura Gumelniţa, din perioada de tranziţie la epoca bronzului şi foarte multe vestigii din epoca bronzului. Cu prilejul cercetărilor întreprinse a fost identificată o nouă cultură, care a evoluat în partea finală a epocii bronzului, cultura Radovanu. Arealul culturii culturii Radovanu cuprindea partea de sud a Câmpiei Române. Cercetările arheologice din acest complex sunt în curs de desfăşurare.

În anul 1974, în timpul săpăturilor arheologice de salvare de pe Valea Mostiştei, s-a început cercetarea necropolei Boian de la Sultana- "Valea Orbului". Până în anul 2007 au fost cercetate 253 morminte de înhumaţie, din care multe au avut ca obiecte de inventar coliere de mărgele, majoritatea confecţionate din cochilii de scoici marine, brăţări şi foarte rar unelte. Cercetările în acest sit vor continua în campaniile arheologice viitoare.

În anii 1988 - 1989, cu prilejul construirii Canalului Dunăre-Bucureşti, sau făcut săpături arheologice de salvare la Chirnogi, unde au fost cercetate două necropole care au aparţinut unor comunităţi gumelniţene şi o necropolă din secolele IX-X. Cu acel prilej nu au putut fi cercetate decât câteva morminte din necropolele menţionate, care au scăpat de cupa excavatoarelor.

În anul 1991 s-a început cercetarea sistematică a complexului arheologic din punctul "D-aia Parte" de pe malul lacului Cătălui de la Căscioarele. În anii 1991-1996 şef de şantier a fost Done Şerbănescu, iar din colectiv a făcut parte şi Valeriu Sârbu. Aici a fost identificată o cetate getică din secolele IV-III a. Chr., şi a fost cercetat sistemul de fortificaţie al cetăţii, care s-a dovedit foarte interesant. S-a stabilit stratigrafia sitului şi au fost descoperite două morminte de inhumaţie care aparţin culturii Tei.

În anul 2002 au fost reluate săpăturile în acest sit şi şef de şantier s-a impus Paul Damian, de la Muzeul Naţional. De data aceasta Paul Damian şi Valeriu Sârbu, de la Muzeul Brăilei, au studiat în mai multe campanii fortificaţiile de pe latura de vest a cetăţii getice, iar Done Şerbănescu a studiat o locuinţă care aparţine culturii Gumelniţa A 1. Cercetările din acest sit sunt în curs de desfăşurare.

 

 

Resurse bibliografice online

Materiale şi Cercetări Arheologice (MCA);

Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2013;

Repertoriul Arheologic Naţional (RAN).

Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos

Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos. Editată de: Muzeul Dunării de Jos

 

Periodicul Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos este o revistă anuală a Muzeului Dunării de Jos din municipiul Călăraşi. Primul număr al publicaţiei a văzut lumina tiparului în anul 1985, iar de atunci au fost tipărite 28 de numere. Cele mai multe articole din cuprinsul revistei sunt dedicate studiilor de arheologie, dar se pot regăsi şi articole de istorie, cultură şi civilizaţie, etnografie sau numismatică. O parte din numerele publicaţiei au fost realizate în jurul unor teme unice precum arta, relaţiei muzee, monumente, turism, legăturii dintre Orient şi Occident, numismaticii. Alte numere conţin studii monografice precum cel despre neoliticul mijlociu la Dunărea de Jos sau omagii şi comemorări ale unor arheologi români: Silvia Marinescu Bâlcu, Nicolae Conovici, Vladimir Dumitrescu.
Facsimil digital volumele:
I - 1985 (pdf 22 MB);
II - 1986
(pdf 27 MB);
III-IV - 1987 (pdf 24 MB);
V, VI, VII - 1988-1989 (pdf 12 MB);
VIII - 1990 (pdf 8 MB), Complexul neolitic de la Radovanu;
IX - 1991 (pdf 20 MB)
X - 1993 (pdf 8 MB);
XI - 1993
(pdf 13 MB); Vladimir Dumitrescu, Oameni și cioburi;
XII - 1994
(pdf 10 MB);
XIII, XIV - 1995 (pdf 12 MB);
XV - 1997
(pdf 21 MB), Prehistoire du Das Danube / Prehistory of the Lower Danube;
XVI, XVII - 2001 (pdf 10 MB), Preistoria Dunării de Jos;
XVIII - 2001 (pdf 12 MB);
XIX - 2002 (pdf 12 MB), Vladimir Dumitrescu - 100 de ani de la naştere;
XX - 2003 (pdf 40 MB), Neoliticul mijlociu la Dunărea de Jos cu privire specială asupra centrului Munteniei;
XXI - 2004 (pdf 6 MB), Mai avem nevoie de arta?;
XXII - 2005 (pdf 22 MB), In Honorem Silvia Marinescu-Bîlcu;
XXIII - 2006 (pdf 30 MB), Catalogul colecțiilor de artă;
XXIV - 2008 (pdf 44 MB);
XXV - 2008 (pdf 21 MB), Mélanges à la mémoire de Niculae Conovici;
XXVI - 2008 (pdf 14 MB), Numismatică;
XXVII - 2009 (pdf 13 MB), Muzee, monumente şi turism la Dunărea de Jos;
XXVIII - 2011 (pdf 28 MB), Orient și Occident.

Colecţia bibliografică Eugen şi Maria Comşa

Colecţia bibliografică Eugen şi Maria Comşa 

 

Colecţia bibliografică creată de arheologii Eugen şi Maria Comşa conţine în special publicaţiile în reviste periodice, redactate în diferite limbi (română, franceză, germană, engleză). Digitizarea acesteia, întreprinsă de Direcţia de Cercetare, Evidenţă a Patrimoniului Mobil, Imaterial şi Digital (CIMEC) din cadrul Institutului Naţional al Patrimoniului apare ca un demers firesc în contextul recomandărilor la nivel european de punere în valoare prin digitizare a patrimoniului cultural.
Pe lângă articole, colecţia mai conţine filme pe celuloid şi fotografii din călătorii pe care Eugen şi Maria Comşa le-au întreprins în străinătate şi din numeroasele campanii de săpătură pe diverse şantiere arheologice. O componentă specială este seria de obiecte personale de tipul memorabilia : ecusoane de la conferinţe, hărţi, planuri, desene făcute în cadrul campaniilor de săpătură, memorii de activitate, caiete cu notiţe etc.

Catalogul sculpturilor eneolitice din Muzeul Raional Oltenița

Silvia-Marinescu Bîlcu, Barbu Ionescu, Catalogul sculpturilor eneolitice din Muzeul Raional Oltenița, Sibiu, 1967, 43 pg., 7 pl.

Volumul de față se constituie într-un catalog unde sunt prezentate sculpturile în lut, marmură și os din colecțiile Muzeului Raional Oltenița, azi Muzeul Civilizației Gumelnița. Autorii au grupat materialul prezentat în funcție de material din care sunt făcute (lut, os, marmură) dar și de forme și tipuri de reprezentări. În mod deosebit datorită frecvenței tipurilor în toate stațiunile gumelnițene, autorii au decis să-și concentreze lucrarea pe exemplarele deosebite. Pentru piesele provenite din săpături sunt oferite indicații precise privind secțunile, locuințele sau nivelurile arheologice în care au fost găsite, iar pentru cele provenite din descoperiri întâmplătoare sau din cercetări de suprafață sunt oferite indicații privind locul și anul descopririi.

Contact

Adresa: Muzeul Civilizației Gumelnița, str. Argeșului nr. 101, 915400 Oltenița, jud. Călărași, România.
Telefon/fax: 0242.511.174

E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

fbMuzeul Civilizației Gumelnița pe Facebook

Program și acces

Programul de vizitare al muzeului pentru localuri ( Str. Argeșului nr. 6A și Str. Argeșului nr. 101) 

• Luni – închis pentru vizitare/lucru cu publicul;

• Marți – Vineri între orele 08:00 – 16:00;

• Sâmbătă între orele 09:00 – 17:00.

• Duminică – închis

AFCN